fii jurnalist adevărat
Pe ultima sută de metri mă aflu acum… împreună cu toţi colegii mei de la facultate. Stau şi mă gândesc dacă e bine sau e rău. Cu siguranţă ne aşteaptă o schimbare în viitorul apropiat. Azi e marţi… mai vin la ore încă trei zile şi, în linii mari pot să zic că am finalizat facultatea. Nici nu mai ştiu dacă e motiv de bucurie sau de tristeţe. De fapt, pentru mine anii studenţiei, fiindcă tot nu mai am mult de învăţat, pot să zic că AU FOST aşa nici foarte interesanţi, dar nici plictisitori. Am avut momente în care simţeam că sunt studentă şi momente în care nu prea, dar cu siguranţă STUDENŢIA şi-a lăsat amprenta pe caracterul meu pe personalitatea mea, pe felul meu de a fi. Cred că acest lucru e absolut normal, fiecare dintre noi este influienţat de profesia pe care o studiază, de ocupaţiile pe care le-a avut, de responsabilităţile pe şi le-a asumat. Cine vom deveni în viitor nu se ştie, dar amprenta jurnalismului o va purta fiecare.
Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română! Este 30 noiembrie, mai e o zi până la Marea Unire… Anul acesta se preconizează sărbătorirea cu mei mult fast decât până acum. Oamenii parcă se simt mai români, atmosfera de sărbătoare dăinue deja de câteva săptămâni. Oare să fie vreo legătură cu schimbarea puterii în stat? Aseară a avut loc un concert dedicat Zilei Unirii la Teatrul Sala cu Orgă la care au participat doi invitaţi din România. S-a dat startul sărbătoririi. Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova a concertat dirijată de Cristian Florea, dirijor originar din România. Pianistul Mihai Ungureanu, invitat din aceeaşi ţară, a încântat publicul cu melodii alese. Acest eveniment a fost organiyat de Teatrul Sala cu Orgă în 
Tineri şi bătrîni, oameni simpli şi oficialităţi s-au adunat la data de 7 octombrie lîngă monumentul Ştefan cel Mare pentru a comemora victimele protestelor din 7 aprilie. În această zi s-a împlinit jumătate de an de la mitingul din primăvară atunci cînd au fost maltrataţi mulţi tineri, iar unii în consecinţă au decedat.
afirmînd că şi aceştia sunt oameni, că nu trebuie să-i punem pe toţi în aceeaşi oală, etc, dar cum să-i respecţi atunci cînd pentru ei nu contează viaţa unui om, atunci cînd poliţiştii consideră actele de violenţă un fenomen normal, cînd, de fapt, ei ar trebui să le penalizeze? Cît de mult aş dori să-mi schimb părerea despre poliţişti, nu mă lasă faptele pe care le comit aceştia. Aceleaşi evenimente din 7 aprilie ne demonstrează faptul 
Comentarii